Partea cea mai importantă din activitatea unei firme o reprezintă Vânzările. Vânzarea este înscrisă în factura emisă către client. Dar dacă factura rămâne neîncasată, atunci tot efortul făcut pentru a vinde este zadarnic. Fiindcă scopul afacerii este câștigarea de bani, și nu doar obținerea de venituri pe hârtie. Apare astfel nevoia de a urmări sumele pe care firma le are de încasat și denumite creanțe.
Ce este o creanță
Creanța este dreptul unei persoane de a primi o sumă de bani, bunuri sau servicii de la o altă persoană fizică sau juridică, la scadența convenită într-un contract .
Cel care are de încasat se numește creditor, iar cel care datorează se numește debitor.
În ceea ce privește contractul, acesta poate fi în formă scrisă sau verbală. De exemplu, o factură corect și complet întocmită, pe care clientul a semnat că a primit marfa, poate înlocui contractul din punct de vedere juridic.
În termeni mai simpli, creanțele sunt sumele pe care o firmă le are de încasat.
- Clienții neîncasați sunt o categorie de creanțe – și e tipul de creanță cel mai des întâlnită (orice firmă are la un moment dat sume de încasat de la un client).
- Alt tip de creanță poate fi un împrumut pe care firma ta l-a acordat altei firme sau unei persoane fizice.
- Tot o creanță este când firma are de recuperat taxe de la bugetul statului – cum ar fi TVA de rambursat.
- Creanță este și suma de bani pe care firma o are de recuperat de la un salariat (să zicem un avans spre decontare sau o imputație).
Creanța, în general, apare când încasarea valorii bunurilor sau serviciilor vândute se face mai târziu decât momentul livrării acestora.
Tipuri de creanțe
Creanțele nu există doar în activitatea firmelor, ci și în relațiile dintre persoane fizice, societăți comerciale, bănci, instituțiile statului.
Astfel, în funcție de părțile implicate, adică cine este debitorul și cine este creditorul, întâlnim mai multe tipuri de creanțe:
Creanțe civile
Atât debitorul cât și creditorul sunt persoane fizice. În astfel de tranzacții nu sunt implicate firme, instituții sau bănci.
Creanțele civile pot fi împrumuturi între persoane fizice, chirii, valoarea imobilelor vândute, respectiv cumpărate, sume datorate din moșteniri etc.
Creanțe comerciale
Acestea rezultă din tranzacțiile de comerț a două sau mai multe persoane juridice. Atât debitorul cât și creditorul sunt societăți comerciale, instituții, asociații. Este tipul de creanță clasic, acela în care vorbim despre sumele de încasat de la clienți. Creanțele comerciale provin din livrări de bunuri sau prestări de servicii.
Creanțe bancare
Sunt sumele de bani pe care o bancă le are de încasat de la persoanele cărora le-a acordat împrumuturi. În cazul creditelor, creanțele includ ratele, dobânzile și uneori penalitățile de întârziere.
Împrumuturile pot fi acordate atât de bănci cât și de alte firme autorizate să acorde credite.
Creanțe fiscale
Sunt sumele de bani pe care persoanele fizice și juridice le datorează statului. Taxe, impozite, contribuții sociale, amenzi, penalități și dobânzi la sumele întârziate la plată – toate acestea sunt creanțe fiscale, adică sume de bani pe care persoanele le au de achitat către instituțiile statului și autorități.
Creanțe salariale
Salariile și orice alt fel de drepturi pe care angajații le au de primit de la angajator (indemnizații de concedii medicale, indemnizații pentru concedii de odihnă, prime, bonusuri, tichete de masă, tichete de vacanță, tichete de creșă etc.) reprezintă creanțe salariale.
Condiții de existență pentru creanțe
Creanța este, prin definiție, un drept pe care îl are creditorul. Creditorul își poate exercita acest drept de încasare doar atunci când creanța îndeplinește 3 condiții.
Iată care sunt cele 3 condiții care îți permit din punct de vedere juridic să recuperezi o anumită creanță:
Să fie certă
Creanța este certă atunci când i se poate dovedi existența. De exemplu, în cazul prestării unui serviciu, ar trebui să existe următoarele documente:
- contractul de prestări servicii semnat de ambele părți
- factura emisă de cel care a prestat serviciul
- dovada că partenerul a beneficiat de serviciu, adică un document cum ar fi: proces verbal de recepție a lucrării, situații de lucrări, rapoarte de lucru, semnătura beneficiarului pe factura emisă de prestator și altele.
Să fie lichidă
Creanța este lichidă atunci când valoarea ei rezultă clar din documentele existente.
În cazul vânzării unor bunuri, prețul acestora trebuie să rezulte clar din documentele care dovedesc livrarea. Aceste documente pot fi: factură, contract, înregistrările din contabilitate, dovada că a fost acceptat prețul de către cumpărător, recunoașterea unui sold contabil, dovezi de plată parțială și altele.
Să fie exigibilă
Creanța este exigibilă atunci când a ajuns la scadență. De exemplu, se livrează un produs pe data de 15 aprilie cu termen de plată 30 zile. Aceasta înseamnă că scadența facturii este pe data de 15 mai. Creanța devine exigibilă la data de 15 mai. Până la acea dată vânzătorul nu are dreptul să ceară cumpărătorului să plătească factura – poate cere banii mai devreme, dar sub formă de rugăminte, și nu fiindcă ar avea acest drept. Dar începând cu data de 15 mai, vânzătorul are dreptul să ceară oricând banii, creanța fiind exigibilă.
Când creanța este certă, lichidă și exigibilă poți face demersurile pentru a o recupera pe cale juridică. De aceea este important ca pe parcursul colaborării cu clienții tăi (și cu debitorii în general) să te asiguri că ai întocmit corect și complet toate documentele, ai stabilit în scris termenele și modalitățile de plată, prețurile, condițiile de livrare etc.
Recuperarea creanțelor
În mod normal, într-o economie care funcționează bine, încasarea creanțelor este un proces care decurge de la sine, debitorul achitând datoriile la termenele stabilite cu creditorii săi.
Totuși în România ne confruntăm cu foarte multe situații în care debitorii amână sau refuză plata datoriilor. Este o practică des întâlnită, care creează probleme atât comercianților, băncilor, instituțiilor statului, cât și întregii economii, la nivel național.
În momentul în care ajungi în situația nedorită în care clientul refuză să-ți achite datoria, discutăm deja despre „recuperarea creanțelor”. Înainte de a apela la căile legale de recuperare a banilor, încearcă să rezolvi problema pe cale amiabilă.
De multe ori poți recupera banii apelând telefonic sau prin e-mail reprezentanții firmei partenere. Poți accepta, în funcție de situație, eșalonarea sumelor de plată, rediscutarea termenelor de plată ori compensarea datoriilor cu produse sau servicii.
Este cel mai simplu mod de recuperare a creanțelor și dacă există bunăvoință de ambele părți, poți menține astfel colaborarea de lungă durată cu acel partener – bineînțeles, dacă motivul întârzierii la plată este unul obiectiv și acceptabil pentru tine.
Dacă nu ai reușit să ajungi la o înțelegere cu partenerul debitor poți trece la recuperarea pe cale juridică a acesteia.
Modalitățile prin care poți recupera creanțele pe cale juridică:
Litigiul normal
Este modalitatea obișnuită de judecată, prin care o persoană cere instanței să oblige o altă persoană să-i respecte un anumit drept care i-a fost încălcat.
Este o modalitate de durată prin care poți recupera creanțele, care teoretic ar trebui să se încheie în 6 – 12 luni, dar în practică un proces se poate întinde și pe parcusul a câțiva ani de zile în litigiile mai complexe.
Proceduri speciale
Sunt două proceduri speciale care pot fi aplicate cu costuri mult mai mici și soluționate mult mai repede de către instanțele de judecată în comparație cu litigiul normal:
Procedura ordonanței de plată
Poți aplica această procedură doar dacă ai o creanță certă, lichidă și exigibilă și dacă ai de recuperat sume de bani – nu servicii sau produse. O altă condiție pentru a putea beneficia de această procedură este să ai un contract scris din care să rezulte creanțele.
Procedura presupune două etape:
1. Creditorul trimite debitorului o notificare de plată, numită somație, care îl înștiințează pe debitor să achite suma în 15 zile.
Somația se poate trimite prin executor judecătoresc sau prin poștă, prin scrisoare recomandată, cu conținut declarat și confirmare de primire. Costul trimiterii prin poștă este mai mic, dar trimiterea prin executorul judecătoresc are un efect mult mai bun asupra debitorului rău platnic.
De multe ori debitorul reacționează la somația de plată și alege să se conformeze. Dar dacă debitorul nu plătește, se trece la etapa a doua.
2. Creditorul se prezintă în fața instanței de judecată pentru a recupera creanțele. Instanța emite o hotărâre judecătorească executorie, adică poate fi pusă imediat în aplicare. Această hotărâre judecătorească executorie se numește și ordonanță de plată. Timpul de emitere a ordonanței de plată este relativ scurt, respectiv de 45 de zile de la data introducerii cererii în instanță.
Procedura cererii cu valoare redusă
Este tot o procedură specială de recuperare a creanțelor care nu depășesc suma de 10.000 lei. În principal sunt admise doar litigii care rezultă din acte de comerț, nefiind admise cereri de recuperare a creanțelor fiscale, de stare civilă, insolvență, moșteniri sau dreptul muncii.
Costurile de recuperare a creanțelor
În litigiile normale, pe lângă onorariul avocatului și alte cheltuieli care apar pe parcursul procesului (cum ar fi expertizele autorizate), trebuie achitată o taxă de timbru aplicată la valoarea creanței, astfel:
- creanțe până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;
- creanțe între 501 lei şi 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;
- creanțe între 5.001 lei şi 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;
- creanțe între 25.001 lei şi 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;
- creanțe între 50.001 lei şi 250.000 lei – 2.105 lei + 2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;
- creanțe peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.
Procedura ordonanței de plată se taxează cu 200 de lei.
Procedura cererii de valoare redusă se taxează cu:
- creanțe până la 2.000 lei – 50 lei
- creanțe peste 2.000 lei – 200 lei
Cât durează recuperarea creanțelor:
Litigiul normal durează teoretic între 6 luni – 1 an, dar pentru că pe parcursul procesului apar tot felul de situații care complică procedura de judecată, termenul se poate prelungi peste această perioadă. De exemplu, amânarea termenelor de judecată de către avocați, solicitarea de către instanță a noi probe sau necesitatea efectuării unor expertize de specialitate contribuie la prelungirea semnificativă a duratei procesului. De aceea, dacă ai aplicat la această metodă de recuperare a creanțelor, va trebui să te înarmezi cu multă răbdare.
Procedura ordonanței de plată și procedura cererii de valoare redusă durează între 3 și 6 luni, adică mult mai puțin decât litigiul normal.
Prescripția creanțelor
Un aspect important, de care nu trebuie să uiți când ai sume de recuperat de la clienți este termenul de prescripție.
Termenul de prescripție este perioada stabilită prin lege în care te poți adresa instanțelor judecătorești pentru recuperarea creanțelor.
Acest termen este de 3 ani în cazul relațiilor comerciale și 5 ani în cazul sumelor pe care le datorezi instituțiilor statului.
Termenul de prescripție se calculează începând din momentul în care creanța a ajuns la scadență.
Organic Agency este o agenție de marketing digital supraspecializată în servicii de SEO marketing și content marketing. Executăm riguros strategii a căror eficiență a fost dovedită pentru peste 150 de branduri.
