Ce este analiza PESTLE și cum o poți folosi în afacerea ta

Analiza PESTLE evaluează impactul pe care diverși factori externi, precum cei conectați cu mediul politic, economic, social, tehnologic, legal și de mediu, influențează modul în care evoluează afacerea ta. Metoda PESTLE poate fi folosită în diferite scenarii și poate ghida echipa de management a companiei în a lua decizii strategice.

Ce este analiza PESTLE?

PESTLE reprezintă acronimul pentru următorii factori care pot impacta performanța companiilor:

• Politic – aici sunt incluși factori precum taxele, legislația, stabilitatea guvernamentală, legile în vigoare, nivelul de corupție sau de birocrație dintr-o țară, dar și orice schimbări majore din legislație care pot crea o situație tensionată la nivelul populației civile.
• Economic – acești factori se referă la ciclurile de business, potențialul de creștere economică sau recesiune, rata inflației și a dobânzii, costurile cu forța de muncă, rata șomajului, impactul noilor tehnologii și al globalizării asupra economiei, distribuția venitului.
• Social – în această categorie sunt incluse normele și așteptările culturale, nivelul de sănătate a populației, rata de creștere a populației, distribuția pe grupe de vârstă, atitudinea populației în privința dezvoltării în carieră, sănătate și Securitate.
• Tehnologic – aici sunt incluși factori legați de aspectele tehnologice precum activitatea de cercetare și dezvoltare, automatizare, rata de schimbare tehnologică.
• Legal – această categorie de factori include schimbările legislative ce pot afecta piața muncii, accesul la materiale, resursele disponibile, taxarea, nivelul importurilor sau exporturilor.
• Ecologic – acești factori se referă la încălzirea globală și creșterea nevoii de a face tranziția spre resursele sustenabile, pandemiile și alte urgențe, aprovizionarea în mod etic (atât la nivel național, cât și la nivel internațional).

În analiza de business, un exemplu corect de analiză PESTLE va descrie modul în care factorii macroeconomici pot afecta dezvoltarea afacerii. Împreună cu analiza SWOT, PESTLE este folosită pentru a lua decizii informate și a înțelege care sunt factorii externi care ar trebui luați în considerare atunci când este construit un plan de business.

Analiza PESTLE reprezintă o variantă a analizei PEST. Analiza PEST a fost dezvoltată în anul 1967 de către Aguilar, ca o modalitate de a scana factorii din mediul extern. Conform lui Aguilar, companiile ar trebui să evalueze factorii economici, tehnici, politici și sociali care pot afecta strategia afacerii. Pe măsură ce mediul de business a evoluat, modelului de analiză PEST i s-au adăugat factorii legali și de mediu, construindu-se astfel modelul PESTLE.

Importanța analizei PESTLE într-o firmă

Analiza PESTLE a unei firme le permite managerilor, consultanților financiari și echipelor de marketing să examineze factori externi specifici (în afara resurselor financiare de care dispun) pentru a lua o decizie documentată în privința produselor și serviciilor pe care le livrează clienților. De exemplu, managerul unei companii poate folosi analiza PESTLE ca un exemplu de indicatori care să-l ajute să identifice comportamentul consumatorului final, cultura acestuia și frecvența cumpărării.

De asemenea, în plus față de analiza PEST, PESTLE este folositoare în creionarea diferitelor tipuri de strategii, precum:

Planificare strategică a afacerii

O analiză PESTLE dezvoltată corect oferă informații contextuale despre direcția în care o poate lua o afacere, modul în care se poate poziționa brandul, obiectivele de creștere, dar și riscurile care pot apărea pentru productivitate. De asemenea, aceasta poate ajuta în determinarea validității produselor existente și poate definii criteriile necesare pentru dezvoltarea unui nou produs.

Planificarea forței de muncă

PESTLE analysis poate ajuta în identificarea schimbărilor disruptive ce pot influența modelele de business și viitorul mediului de lucru. În plus, poate ajuta la identificarea problemelor legate de abilitățile necesare angajaților, poziții noi sau reduceri ale pozițiilor existente în organigramă.

Planificarea activităților de marketing

Acest tip de analiză oferă elementul legat de ”climat”, extrem de important în faza de analiză a procesului de marketing. Prin intermediul analizei PESTLE, managerii pot prioritiza anumite activități pentru a îndeplini anumite obiective de marketing într-un anumit orizont de timp.

Dezvoltarea de noi produse

Prin monitorizarea activității externe, PESTLE este o analiză care poate ajuta la luarea deciziilor de a începe un anumit proiect sau nu. Cu ajutorul acestui model, vei putea înțelege cu ușurință dacă produsul sau serviciul pe care intenționezi să-l dezvolți va satisface nevoia consumatorilor sau când este momentul potrivit pentru a lansa un anumit produs/serviciu.

Schimbări organizaționale

Atunci când este folosită în combinație cu analiza SWOT, PESTLE ajută la identificarea oportunităților și amenințărilor din schimbările ce pot apărea pe piața muncii, cum ar fi abilitățile candidaților actuali.

Strategii în privința resurselor umane, dezvoltarea de rapoarte și proiecte

Prin intermediul analizei PESTLE, managerii pot evalua ceea ce se întâmplă în afara organizației lor astfel încât să-și poată da seama ce le rezervă viitorul și care sunt oportunitățile pe care le pot explora. Astfel, managerii se pot asigura că nu vor rata anumiți factori importanți atunci când aliniază obiectivele individuale ale angajaților cu cele ale organizației.

Criterii de Analiză PEST(LE)

Așa cum aminteam mai sus, analiza PESTLE a apărut ca o variație a analizei PEST. Dacă ar fi să comparăm analiza PEST vs. PESTLE, diferența dintre cele două ar fi că cea din urmă analizează doi factori suplimentari, și anumele cei legali și de mediu. Pentru a dezvolta o analiză PEST(LE) a unei firme în mod corect, este important să îți pui întrebările potrivite pentru a identifica factorii care contează cu adevărat pentru afacerea ta:

• Care este situația politică din țara în care îți desfășori activitatea și cum poate afecta industria în care activezi?
• Care sunt factorii economici cei mai importanți pentru afacerea ta?
• Ce importanță are cultura în piața în care business-ul tău este activ și care sunt factorii determinanți?
• Care sunt inovațiile tehnologice care pot apărea și afecta structura pieței?
• Există aspecte legislative ce reglementează industria în care activezi sau pot apărea schimbări în legislația specifică industriei tale?
• Care sunt îngrijorările în ceea ce privința impactul pe care industria ta îl are asupra mediului?

Toate aspectele acestui tip de tehnică sunt cruciale pentru orice industrie în care business-ul tău ar putea activa. Acest model de lucru te va ajuta nu doar să înțelegi piața în care dorești să te extinzi, dar poate deveni și ”piatra de temelie„ pentru strategia ta de management. Astfel, vei putea nu doar să definești ceea ce compania ta ar trebui să facă, dar ajută și la definirea obiectivelor companiei și strategiile conectate de acestea.

Factori Politici în Analiza PESTLE

Într-un plan general, factorii politici sunt cei care sunt determinați de acțiunile guvernului și politicile acestora. Acești factori includ:

• Taxarea corporativă
• Politici și inițiative fiscale
• Dispute de aprovizionare
• Probleme legate de reguli antitrust și anti competiție

De exemplu, o companie multinațională închide diferite puncte de lucru într-o zonă cu un nivel de taxare foarte mare pentru a reloca operațiunile într-o zonă în care rata taxelor este mai mică și / sau beneficiază de ajutor fiscal / alte fonduri din partea statului.

Factori Economici în Analiza PESTLE

Factorii economici din analiza PESTLE au impact direct asupra prospectelor pe termen lung ale unei companii. Mediul economic poate afecta modul de setare a prețurilor pentru produsele companiei sau influența modelul de cerere și ofertă. Factorii economici pot fi:

• Rata inflației
• Rata șomajului
• Rata dobânzii
• Ratele de schimb valutar

Factori Sociali în Analiza PESTLE

Factorii sociali din analiza PESTLE sunt mai dificil de cuantificat în comparație cu cei economici. Aceștia se referă la schimbările și evoluțiile pe care managerii le pot avea în modul în care abordează timpul liber și echilibrul între viața privată și cea profesională. Acestea pot impacta modul în care evoluează angajații, și implicit organizația. Exemple de factori sociali includ:

• Schimbări demografice
• Trenduri de lifestyle
• Convingerile consumatorilor
• Atitudinea asupra condițiilor de muncă

Spre exemplu, după pandemie, echipa de management a unei companii specializată în tehnologie, a trebuit să reevalueze practicile pe care le aveau pentru angajare, onboarding și training după ce un număr mare de angajați și-au exprimat preferința pentru modul de lucru hibrid și lucrul predominant de acasă.

Factori Tehnologici în Analiza PESTLE

Factorii tehnologici pot avea o influență directă sau indirectă asupra industriei. În timp ce anumite industrii vor fi mai afectate de tehnologie în comparație cu altele, inovațiile în tehnologie pot afecta piața, preferințele consumatorilor și puterea de cumpărare. Factori tehnologici luați în considerare în analiza PESTLE pot fi:

• Automatizarea
• Patentele
• Licențele
• Comunicare
• Tehnologia informației
• Dezvoltarea tehnologiei

Factori Legislativi în Analiza PESTLE

Factorii legislativi pot afecta atât mediul intern al unei companii, dar și cel extern. Mediul legislativ poate afecta politicile și procedurile dintr-o industrie și pot controla siguranța și piața muncii. Exemple de factori legislativi sunt următorii:

• Legislația muncii
• Protecția consumatorilor
• Reglementări specifice industriei
• Organismele de reglementare
• Legislația de mediu

Factori Ecologici în Analiza PESTLE

Factorii ecologici pot include toate aspectele legate de mediul fizic și cerințele generale de protecția mediului. În timp ce mediul este mai important pentru anumite industrii, cum ar fi turismul sau agricultura, acești factori pot influența mult mai multe industrii și merită să fie luați în considerare de către manageri. De exemplu, câțiva factori ecologici care pot influența o companie sunt următorii:

• Clima
• Locația geografică
• Valorile consumatorilor și ale partenerilor de afaceri
• Vremea
• Încălzirea climatică

Spre exemplu, echipa de management a unei companii listată la bursă trebuie să reevalueze modul în care sunt folosite instrumentele de raportare pentru a se asigura că vor menține nivelul emisiilor de carbon la minimum după ce compania bursieră a anunțat acțiuni ecologice obligatorii pentru toate companiile listate la bursă.

Cele 5 Forțe ale lui Porter & Analiza PESTLE

După cum îi sugerează și numele, modelul Porter se focusează pe cinci factori importanți care pot influența performanța unei companii:

• Competiția în industrie – un grad ridicat de competiție înseamnă că puterea din piață a companiilor scade. Atunci când competiția este la nivel scăzut, companiile pot face orice au nevoie pentru a-și crește veniturile.
• Jucători noi în industrie – orice companie nouă care intră pe o anumită piață reduce puterea de competitivitate a companiilor deja existente. Multe companii preferă să opereze pe o piață sau industrie unde sunt cât mai puțini jucători.
• Puterea furnizorilor (vânzătorilor) – acest factor examinează modul în care furnizorii își folosesc puterea pentru a crește prețul produselor și serviciilor oferite. Cu cât sunt mai puțini furnizori pe piață, cu atât mai multă putere de negociere au aceștia.
• Puterea cumpărătorilor (clienților) – atunci când consumatorii au mai multă putere de negociere, aceștia pot reduce prețul produselor și serviciilor din piață.
• Riscul de înlocuire – produsele și serviciile furnizate de competitor care pot fi înlocuite cu ușurință reprezintă o amenințare pentru profitabilitatea unei afaceri.

Atunci când o companie folosește cele cinci forțe ale lui Porter, îi va fi mai ușor să identifice oportunitățile și să ajungă într-o situație favorabilă pe piață, reușind să depășească riscurile și să evite greșelile care pot da altor companii un avantaj competitiv. Pe de altă parte, modelul PESTLE este un instrument analitic care identifică cum diverși factori externi pot afecta o organizație și modul în care se poziționează în raport cu competitorii.

Beneficii analiza PESTLE

Analiza PESTLE prezintă următoarele avantaje:

• Este un mod de lucru ușor de implementat
• Facilitează o înțelegere detaliată a mediului de afaceri
• Încurajează dezvoltarea modului de gândire strategic prin analiza factorilor externi
• Permite companiilor să anticipeze viitoare amenințări de business și să poată acționa pentru a le evita sau diminua impactul
• Permite companiilor să identifice oportunitățile de afaceri și să le exploateze la maximum.

Limitări analiza PESTLE

Analiza PESTLE poate prezenta următoarele limitări:

• Este foarte ușor ca informațiile extrase din această analiză să fie folosite în mod superficial
• Riscul de a extrage prea multe informații din analiză poate duce mai degrabă la o ”paralizie de idei”
• Datele se pot baza pe asumpții care apoi se pot dovedi nefondate
• Pasul alert al schimbării face ca dezvoltările din diferite piețe să fie dificil de anticipat și pot afecta organizația în viitor
• Pentru a fi eficient, acest proces necesită să fie repetat în mod regulat.

Diferența dintre analiza PESTLE & SWOT

SWOT reprezintă acronimul pentru Puncte Forte (Strengths), Puncte Slabe (Weaknesses), Oportunități (Opportunities) și Amenințări (Threats). În comparație cu analiza PESTLE, SWOT se axează și pe factorii interni și externi care pot influența evoluția unei companii, dar care pot fi și controlați. Prin comparație, analiza PESTLE analizează doar factorii externi care nu sunt în controlul organizației.

Analiza SWOT vizează patru arii importante pentru evoluția oricărei companii. Punctele forte arată cu ce se diferențiază compania de competitori. Punctele slabe ajută companiile să identifice zonele în care necesită îmbunătățiri și unde au un competitor important de învins. Oportunitățile arată care sunt trendurile sau factorii externi care pot fi folosiți în avantajul creșterii afacerii. Amenințările ajută la analizarea factorilor care pot impacta business-ul și care sunt în afara controlului managerilor.

Metoda SWOT ajută companiile să se concentreze pe punctele forte, să își construiască operațiunile pentru a depăși punctele slabe, de a câștiga avantaje pe piață prin identificarea oportunităților și să minimizeze orice amenințări care pot apărea. Prin comparație, analiza PESTLE identifică și analizează factorii de schimbare externi care pot influența obiectivele companiei, dar și planurile de viitor.

Analiza financiară & PESTLE

Pentru un model de business de succes, o strategie pe care companiile o pot aborda este combinarea analizei PESTLE cu cea financiară. În acest caz, analiza financiară poate ajusta modelul de asumpții precum ratele de creștere a veniturilor sau profitul brut în funcție de rata inflației. De asemenea, dacă o afacere nu a performat foarte bine în privința emisiilor de carbon pe care le produce și este susceptibilă de a primi sancțiuni sau amenzi, prin analiza financiară aceasta ar putea să își gestioneze bugetul în mod corespunzător pentru a face față unei astfel de situații.

O schimbare în mediul macroeconomic identificată prin analiza PESTLE are nevoie de opinia analiștilor financiari pentru a calcula capacitatea companiei de a acoperi datoriile și ratele crescute ale dobânzilor. Un alt exemplu ar fi inovațiile din tehnologie ce pot aduce automatizări și implicit o reducere a forței de muncă necesare în anumite procese. În acest caz, analiza financiară ar ajuta la estimarea veniturilor necesare pentru a acoperi nevoile de investiții ale companiei pentru a se adapta inovațiilor tehnologice.

Recomandări pentru o analiză PESTLE reușită

Pentru a dezvolta o analiză PESTLE reușită, companiile pot aplica recomandările de mai jos:

• Colaborare – mai multe perspective pot identifica riscuri diferite
• Folosirea expertizei și resurselor în organizație
• Folosirea analizei PESTLE împreună cu alte modele precum SWOT, Cele Cinci Forțe ale lui Porter, Analiza Financiară
• Includerea acestei analize într-un proces care monitorizează schimbările din mediul de afaceri
• Nu te grăbi să tragi concluzii asupra anumitor factori din viitor bazându-te pe situații din trecut și prezent.

Exemplu de Analiză PESTLE

Pentru a înțelege mai bine cum funcționează acest model, putem crea analiza PESTLE pentru Coca Cola, o cunoscută companie în întreaga lume. Mai jos regăsești detalii despre fiecare factor care formează analiza PESTLE pentru Coca Cola:

• Factori politici – Coca Cola depinde de regulile FDA pentru a putea distribui băutura sa către consumatori. Orice schimbare de la nivel politic în privința regulilor de producție, taxare sau finanțe poate influența profitabilitatea Coca Cola.
• Factori economici – băutura produsă de Coca Cola este distribuită în sute de țări. Așadar, condițiile economice legate de operațiunile vamale sau cele legate de taxe reprezintă factori care impactează Coca Cola.
• Factori sociali – Coca Cola distribuie băutura sa carbogazoasă în diverse țări, fiecare dintre acestea având culturi diferite. De exemplu, pentru a-și consolida poziția pe piață, Coca Cola a creat 30 de arome noi pentru piața din Japonia.
• Factori tehnologici – Coca Cola este preocupată de inovațiile tehnologice aplicabile în producție și le folosește pentru a-și îmbunătăți productivitatea.
• Factori legislativi – Coca Cola folosește rețete de producție brevetate și deține toate drepturile legate de folosirea mărcii sale, inclusiv cele pentru produsele trecute sau viitoare.
• Factori ecologici – Coca Cola trebuie să respecte cerințele de mediu impuse de legislația fiecărei țări. De asemenea, fiind un producător foarte mare, are o responsabilitate asupra clienților săi de a-și reduce emisiile de carbon cât mai mult și a proteja mediul prin acțiunile sale.

Întrebări frecvente

Ce este analiza PESTLE și pentru ce este folosită?

Analiza PESTLE este un instrument de analiză a mediului de afaceri în care activează o companie. Aceasta a fost folosită inițial pentru a identifica atât oportunitățile cât și amenințările din mediul extern.

De la ce provine termenul PESTLE?

PESTLE este un acronim ce include factorii politici, economici, sociali, tehnologici, legislativi și ecologici.

Care sunt limitările analizei PESTLE?

Criticii acestui model consideră că acestea are anumite limitări întrucât pot fi folositoare pentru a explica ceea ce s-a întâmplat în trecut, dar este dificil de anticipat cu ajutorul acesteia ce se va întâmpla în viitor.

De ce este importantă analiza PESTLE?

Factorii identificați în analiza PESTLE pot avea un impact serios în alegerea strategiei de business și poziționarea pe piață. Analiza PESTLE oferă o imagine de ansamblu asupra factorilor de mediu care pot influența compania.

Cine a inventat analiza PESTLE?

Analiza PESTLE a fost inventată în 1967 de către Francis Aguilar de la Școala de Business Harvard. Inițial, această analiză avea denumirea ETPS.

Există și alți factori de care se ține cont în analiza PESTLE?

Având în vedere că mediul de afaceri a devenit extrem de competitiv, analiza PESTLE a început să aibă diferite variațiuni pentru a surprinde cât mai mulți factori care pot afecta evoluția unei companii. Așadar, un factor nou inclus în acest model este cel legat de etică. Prin adăugarea acestui nou factor, modelul de analiză devine PESTELE. Noul factor surprinde principiile etice și morale ce stau la baza desfășurării activității companiilor dintr-o industrie. De exemplu, factorii etici se pot referi la practici comerciale incorecte, aspecte legate de sclavie sau de folosirea minorilor la muncă, precum și responsabilitatea social a companiilor. Astfel, companiile evaluează posibilitățile de a contribui la dezvoltarea comunităților prin diverse activități de voluntariat sau activități caritabile.

Odata la cat timp trebuie efectuata analiza PESTLE?

Pandemia a arătat companiilor că mediul macroeconomic poate fi extrem de imprevizibil. Pot apărea diverse situații care provoacă afacerile să găsească noi soluții pentru a livra produsele sau serviciile conform așteptărilor clienților. De aceea, o strategie eficientă ar fi să dezvolți analiza PESTLE la fiecare șase luni. Astfel, vei fi mereu pregătit să faci față schimbărilor din mediul macroeconomic și să te diferențiezi de competitorii din nișa ta.