Analiza Swot: Model, Exemple, Definitie – Oportunitati & Puncte Slabe / Tari

Ce este analiza SWOT?

Analiza SWOT stă la baza unui management eficient ori la dezvoltarea unor proiecte de succes. Analiza SWOT, în termeni practici, descrie Punctele Tari, Punctele Slabe, Amenințările și Oportunită­­țile unei organizații și reprezintă metoda de planificare strategică care oferă o imagine de ansamblu cu privire la poziționare și factorii care afectează activitățile unui business.

Analiza clasică SWOT este o abreviere de la:

S (Strengths) – punctele tari sunt caracteristici care deosebesc compania de concurență;
W (Weaknesses) – punctele slabe fac compania vulnerabilă în fața altor jucători;
O (Opportunities) – oportunitățile reprezintă elemente ale mediului de afaceri pe care organizația le poate folosi pentru dezvoltare;
T (Threats) – amenințări sunt elementele afacerii care pot dăuna dezvoltării acesteia.

Analiza SWOT Model

Analiza SWOT este prezentată într-un pătrat segmentat în patru cadrane. Acest aranjament vizual oferă o imagine de ansamblu referitoare la poziția unui business.

De ce este analiza SWOT importantă?

Analiza SWOT permite construirea diferitelor tipuri de strategii pentru dezvoltarea afacerilor, dar și crearea unei imagini puternice. Prin intermediul acestei metode se colectează date și se analizează informații despre companie și piață în vederea pregătirii specialiștilor pentru provocări sau să valorifice oportunitățile, iar pe baza acestora se trag concluzii despre perspectivele de dezvoltare. Analiza SWOT este un instrument flexibil, ușor de utilizat, potrivit pentru evaluare în varii domenii: economie, politică, business sau chiar cultură. Este demonstrat faptul că o analiză SWOT bine realizată permite descoperirea a 8 din 10 moduri posibile pentru dezvoltarea unei companii.

SWOT & SWOTT care este diferența

Tradiționalei Analize SWOT, definită ca un instrument de planificare strategică, fără de care nicio organizație de succes nu poate supraviețui, ia în considerare și un factor suplimentar: tendințele (T). Tehnologia, digitalizarea și noile media obligă companiile să adopte ultimele tendințe și să exploreze noile oportunități pentru a urma trendul ascendent al business-ului.

Caracteristicile Analizei SWOT

Cunoașterea celor patru elemente care definesc o companie permit acesteia să aibă acces la forțe care influențează o strategie, o acțiune sau o inițiativă. Deținerea acestor elemente pozitive și negative ajută companiile să comunice mai eficient și să recunoască poziția acestora în piață. În partea superioară a tabelului analizei SWOT sunt indicați factorii interni, iar în partea inferioară cei externi. Mai mult, partea dreaptă a tabelului prezintă aspectele negative, iar cea stângă cele favorabile. Nu toate punctele de la o anumită rubrică vor avea aceeași importanță, însă toate ar trebui să reprezinte perspective cheie asupra echilibrului de oportunități și amenințări.

Factori interni

Punctele tari (S) și punctele slabe (W) se referă la factorii interni și reprezintă resursele și experiența pe care compania le are la dispoziție.

Exemple: resurse financiare (finanțare, surse de venit, oportunități de investiții); resurse fizice (locație, echipamente); resurse umane (angajați, voluntari, stakeholders); resurse tehnologice (aplicații, sisteme software,)

Factori externi

Acești factori, de cele mai multe ori, nu pot fi controlați de către companie și fac referire la: tendințele pieței (produsele noi, progresele tehnologice, noile nevoi ale consumatorului); tendințe economice locale, naționale și internaționale; finanțări sau donații; relația cu furnizorii și partenerii; reglementări politice.

Când trebuie efectuată analiza SWOT a unei firme?

Analiza SWOT este pusă în practică în momentul în care echipa este pregătită să implementeze strategia. Datele colectate în analiza SWOT vor permite folosirea punctelor tari, neutralizarea punctelor slabe, folosirea noilor oportunități și evitarea potențialelor amenințări. Analiza SWOT, de asemenea, poate fi realizată în cazul rebranding-ului sau în cazul lansării unei afaceri. Datorită evoluției tehnologiei și dezvoltării pieței, analiza SWOT se face o dată la câteva luni. În acest fel, se creează un tablou asupra eficienței strategiei dezvoltate ​​și dacă trebuie ajustată.

Cum se face analiza matricii SWOT?

Realizarea unei Analize Swot corectă implică următorii pași:

Recomandări pentru o analiză SWOT bună

Analiza SWOT poate fi realizată în mai multe feluri. Unele echipe preferă forma unui brainstorming pentru a contura cele patru elemente, în timp ce unele fac apel la structura unei matrice. Însă, există câțiva pași, care, odată urmați, vor asigura realizarea corectă a analizei SWOT.

1. Utilizează factorii interni

De cele mai multe ori, punctele tari și slabe provin din factorii interni și pot fi ușor de gestionat. Alături de echipa implicată în proces alcătuiește un plan care să vizeze îmbunătățirea situației actuale. Ia în calcul noi instrumente menite să eficientizeze anumite procese, precum instrumentele de management de proiect. Ia măsuri imediate pentru schimbările care au loc în 24 de ore. Modul în care gestionați factorii interni se va reflecta în rezultatul final.

2. Evaluează factorii externi

Factorii externi se află în afara controlului unui business, în comparație cu cei interni. Aceștia se referă la concurență, tendințele pieței și alți agenți care afectează organizația din exterior în interior. Factorii externi sunt mai greu de gestionat, întrucât rezultatul nu poate fi controlat direct. Însă, ai la îndemână câteva acțiuni ce pot să-ți ușureze analiza:

• analiza concurenței raportată la tendințele pieței;
• anticiparea unor tendințe, înainte ca acestea să apară;
• urmărirea concurenților, folosind instrumente care prezintă automat modificările acestora;

Chiar dacă nu poți controla mediul extern, poți urmări modul în care organizația ta reacționează la acesta. Dacă un concurent a introdus pe piață un produs nou, care îl depășește pe al tău, poți lansa o campanie de marketing sau lansa un produs care va genera o scădere a produsului concurent.

3. Organizează o sesiune de brainstorming

Brainstormingul are capacitatea de a genera noi idei și de a stimula creativitatea echipei. O sesiune de brainstorming de succes va include:

• invitarea a unui membru-cheie din departamentele companiei;
• utilizarea diverselor tehnici de brainstorming;
• stabilirea unui obiectiv clar pentru fiecare sesiune.

4. Fii creativ

Ideile creative vor fi lansate doare după crearea unor oportunități. Alege câteva idei, după ce au fost generate și analizeaza-le cu exemple concrete. În acest caz pot fi desfășurate câteva jocuri de rol pentru a stimula echipa.

5. Prioritizează oportunitățile

E timpul pentru clasarea oportunităților. Aceste măsuri vor fi luate de managementul companiei într-un grup restrâns. Fiecare idee este analizată și clasată pe o scară de la 1 la 10. Cele mai importante idei vor fi puse în aplicare.

6. Acționează

Pe baza ideilor prioritizate se va stabili planul de acțiune. Un sistem structurat, precum un plan de implementare va trasa următoarele direcții și acțiuni.

Implementarea rezultatelor după analiza Swott

Dacă ai în față o analiză completă Swott, urmează doup etape: potrivirea punctelor tari cu oportunitățile și transformarea punctelor slabe în pucte tari.

1. Valorifică punctele tari

Locația și reputația și servicii de sezon sunt toate puncte tari. Aceste aspecte comunică unei organizații că trebuie să continue să experimenteze cu serviciile sale populare de sezon. De asemenea, demonstrează companiei că ar trebui să continue să dezvolte și să cultive relațiile puternice cu clienții clasici, care au întărit reputația companiei în comunitate.În esență, acționarea pe baza punctelor forte ale afacerii tale constă în „acționează pe baza punctelor tari”.

2. Consolidează punctele slabe

Fii sincer cu compania ta și recunoaște-ți slăbiciunile. Puterea de cumpărare a unor companii rivale poate fi dificilă pentru întreprinderile mici, cu o acoperire limitată, cu restricții de buget de marketing pot fi considerate puncte slabe. Ar putea fi dificil ca o companie mică să concureze cu un lanț, dar există multe alte moduri prin care business-urile mici pot fi competitive. Dezvoltarea de relații puternice și semnificative cu clienții, serviciu care nu poate fi oferit de companiile mari, poate reprezenta un atuu pentru compania ta.

3. Profită de oportunități

Identificarea oportunităților, prin evaluarea punctelor tari, oferă o listă a obiectivelor ce urmează a fi urmărite. Creșterea interesului consumatorilor pentru ingredientele bio este o oportunitate majoră. Chiar dacă ai un avantaj absolut în fața oricărei alte afaceri din industrie, lipsa de timp, bani sau resurse de personal pentru menținerea acestui avantaj poate duce la pierderea acestor oportunități în timp. Oportunitățile, în funcție de business, vor fi diferite, de aceea este necesar crearea unei fi de parcurs pentru valorificarea acestora, fie ca sunt interne sau externe.

4. Reduce amenințările

Anticiparea amenințărilor poate fi cea mai dificilă provocare cu care te vei confrunta în această etapă. În primul rând pentru că amenințările fac parte din factorii externi și sunt greu de controlat. Indiferent de amenințare, care este, de fiecare dată, diferită, răspunsul și monitorizarea acestora reprezintă priorități de top pentru companie. Pentru a concura cu prețurile concurenților, unele business-uri vor fi nevoite să facă compromisuri cu privire la unele valori, să reducă din personal sau să asigure servicii diferite. Mai mult, incertitudinea economică nu poate fi evitată și reprezintă o amenințare continuă la adresa stabilității unei companii. Privește analiza SWOT încrucișat, astfel încât să vedeți dacă este posibil să profitați de o oportunitate și să reduceți o amenințare în același timp.

Strategii după analiza Swott

Analiza Swot îți permite acum să definești o strategie care îmbunătățească punctele tari, să aducă soluții pentru punctele slabe, să elimine amenințările și să valorifice oportunitățile. În acest caz ai la dispoziție patru tipuri de strategii:

Strategii ofensive

Formulează-le în baza punctelor tari și a oportunităților. Acestea reprezintă strategii de creștere și vor pune în relație punctele tari interne și externe pentru a perfecționa imaginea companiei. Exemplu: dacă compania ta a lansat un produs care este plasat în topul preferințelor consumatorilor (punct tare), iar cererea crește (oportunitate), fă apel la campanii de marketing ce implică dramatizarea sau alte promoții.

Strategii defensive

Au la bază punctele tari și amenințările și reprezintă strategii reactive, raportând punctele tari interne pentru a contracara amenințările. Exemplu: dacă o companie este lider de piață în industrie (punct tare), dar vânzările scad (amenințare), pot fi create produse noi sau reduse prețurile.

Strategii adaptative

Se referă la punctele slabe și oportunități și sunt strategii de reorientare. În acest caz schimbi un element din punctele slabe pentru a profita de oportunități. Exemplu: dacă există un produs de sezon, care nu are succes în afara unei limite de timp, îl poți îmbunătăți și lansa o campanie pentru promovarea acestuia cu anexele de rigoare.

Strategii de supraviețuire

Fac apel la punctele slabe și amenințări. În acest caz se face apel la identificarea unei soluții care inversează situația de dezavantaj în care te afli față de concurență. Exemplu: în cazul în care clienții migrează către alte companii concurente, îmbunătățește strategia de fidelizare a acestora, oferindu-le beneficii în plus sau reduceri.

Beneficii analiza Swot

Vezi analiza Swot ca pe un instrument care permite o radiografie completă ca companiei tale și activității acesteia. Este o metodă simplă și rapidă pentru a identifica factorii-cheie care stau la baza adecvării organizației la mediul intern și extern. Analiza Swot nu necesită resurse financiare majore și poate fi realizată într-un timp scurt și eficient, având rezultate majore pe termen mediu și lung.

Limitări analiza Swot

Limitările pot determina companiile să vadă circumstanțele foarte simple și vor pierde din vedere aspectele strategice-cheie care se pot ivi pe parcurs. Identificarea punctelor tari, a celor slabe, a oportunităților sau a amenințărilor este o procedură subiectivă, având în vedere gradul mare de incertitudine din piață. Chiar dacă analiza SWOT subliniază importanța celor patru elemente, nu stabilește cum acestea pot fi identificate corect de către companii. Ține cont de următoarele limitări externe care nu pot fi controlate: creșterea prețurilor din cauza inflației, politicile economice, scăderea exporturilor, legislația, dar și de limitările interne: lipsa personalului calificat, produse de slabă calitate sau facilități insuficiente de dezvoltare.

Exemplu analiza Swott

Pentru un start-up care urmărește definirea imaginii actuale și o strategie de creștere în următoarele șase luni poate fi luată în calcul următoarea analiză Swott:

Puncte tari
1. Care este avantajul nostru competitiv?
2. Ce resurse avem?
3. Ce produse funcţionează bine?

Suntem capabili să răspundem prompt pentru că nu ne lovim de birocrație și nu avem nevoie de aprobarea superiorilor sau a conducerii;
Putem oferi consultanță de calitate clienților pentru că volumul de muncă este mic și alocăm resursele în alte direcții;
Schimbăm rapid direcția dacă constatăm că strategia de marketing nu funcționează.

Oportunități
1. Ce tehnologie nouă putem folosi?
2. Ne putem extinde operațiunile?
3. Ce segmente noi putem testa?

Sectorul de afaceri se extinde cu multe oportunități viitoare de succes;
Administrația locală urmărește să încurajeze afacerile locale;
Concurenții nu se adaptează la trenduri.

Puncte slabe
1. Unde putem aduce îmbunătățiri?
2. Ce produse au performanțe slabe?
3. De unde lipsesc resursele?

Compania are o prezență redusă pe piață;
Există un personal redus cu competențe superficiale;
Compania este vulnerabilă în fața lipsei de personal.

Amenințări
1. Ce politici se schimbă?
2. Ce fac concurenții?
3. Cum se schimbă tendințele consumatorilor?

Nu ținem pasul cu evoluțiile tehnologice și nu ne putem adapta la ultimele schimbări;
Nu putem anticipa mișcările concurenței.

Ce să nu faci în analiza Swott

Analiza SWOTT reprezintă un instrument important în elaborarea strategiei companiei. Însă, există câteva aspecte care trebuie evitate atunci când este formulată. De cele mai multe ori, analiștii, specialiștii sau antreprenorii realizează o serie de greșeli în alcătuirea analizei. Ce nu faci atunci când elaborezi analiza SWOTT:

• nu alcătuiești analiza SWOTT fără o bună cunoaștere a mediului extern (piața, domeniul economic și politic, evoluția tehnologică, trendurile);
• nu ești sincer și nu ai o abordare autocritică în identificarea neajusurilor și dezavantajelor;
• nu introdu în analiză oportunități care sunt peste potențialul de realizare;
• nu fă apel la riscuri cu o probabilitate foarte mică de realizare;
• nu introdu mulți factori lipsiți de importanță strategică în cele patru cadrane ale analizei;
• nu ignora managementul companiei și specialiștii în alcătuirea analizei Swott.

Alte strategii de analiză

Analiza Swott reprezintă o matrice generală, însă există și alte tipuri de instrumente care permit cercetarea detaliată a unei organizații, pe lângă factorii interni sau externi. Macromediul joacă în rol important în succesul unui business, de aceea tendințele politice, economice, tehnologice și socio-culturale trebuie luate în calcul atunci când realizăm o analiză amplă. Unul dintre cele mai bune instrumente de analiză a sectorului macroeconomic este analiza PEST. Aceasta studiază sistemele economice ale unei anumite regiuni în ansamblu și este esențială atât pentru inițierea unui business, cât și pentru calculul riscurilor și beneficiilor pe care o companie le întâmpină pe piață.

Analiza PESTELE

Prin intermediul acestei analize vei investiga direcțiile strategice, reprezentând politic, economic, social și tehnologic, însă mai este denumită și PESTEL sau PESTLE, deoarece i se mai pot adăuga două litere ce provin de la ecologic și legislativ. Modelul analizează factorii politici, economici, sociali, tehnologici, ecologici și legislativi care constituie macromediul și descriu imaginea de ansamblu a locului unde își desfășoară activitatea o companie, la nivel național sau regional. Această analiză este utilă pentru înțelegerea dezvoltării sau declinului unei piețe și permite implicit definirea poziției, determinarea potențialului și stabilirea direcției unei afaceri.

Analiza scanează mediului extern și privește în afara organizației,  concentrându-se asupra zonei macroeconomice la scară largă, în afara industriei care înconjoară o firmă. Aplicabilitatea factorilor poate varia în funcție de industrie sau piață, însă este important să știm ce factori trebuie să studiem pentru analiza mediului de marketing.

Analiza Most

Această analiză este folosită pentru a studia factorii interni.

Cele patru atribute MOST:

• Misiunea (unde se intenţionează să se desfășoare activitatea);
• Obiective (obiectivele-cheie care vor contribui la îndeplinirea misiunii);
• Strategii (opțiuni pentru a progresa);
• Tactici (cum sunt puse în acțiune strategiile);

Analiza SCRS

În acest caz, analiza în sensul piramidei inversate – de la strategia de afaceri la nivel înalt la soluție, prin starea actuală și cerințele pe care SCRS le solicită pentru:

• Strategie
• Starea actuală
• Cerințe
• Soluție

Concluzii analiza SWOTT

Datorită analizei SWOT vei identifica punctele tari și punctele slabe, precum și oportunitățile, dar și amenințările unei companii. Această metodă este potrivită pentru planificarea strategică, mai ales atunci când este completată de alte modele de analiză. Pentru a realiza corect o analiză SWOT este necesar apelul la o echipă de specialiști cu susținerea membrilor departamentelor-cheie.

Cine a inventat analiza SWOT?

Analiza SWOT a luat naștere între anii 1960 și 1970 în timpul unei cercetări efectuate de către Institutul Stanford din SUA.

Se poate face analiza SWOT personală (a unei persoane)?

Analiza Swot este un instrument eficient de planificare pentru dezvoltarea unui brand personal. Cu ajutorul acesteia vei putea identifica punctele tari, punctele slabe la care să lucrați și factorii externi care te ajută sau te împiedică să atingi obiectivele. Metoda aparține categoriei introspecției, dar pentru o evaluare obiectivă asupra unor aspecte este necesar consultarea unor specialiști. Într-o perioadă în care asistăm la o explozie de persoane care influențează societatea, e necesar să te diferențiezi. Utilizează analiza SWOT pentru a câștiga capital în fața miilor de influenceri. În acest caz e necesar utilizarea unei analize SWOT speciale care va răspunde la următoarele întrebări:

Puncte tari

1. Care sunt trăsăturile pozitive de caracter?
2. Ce cunoștințe și abilități am, care mă diferențiază de ceilalți?
3. Cum pot ajuta societatea?

Puncte slabe

1. Cu ce probleme mă confrunt?
2. Ce mă face să mă simt nesigur?
3. Ce limitări am?

Oportunități

1. Cum pot dezvolta punctele tari?
2. Ce sarcini neobișnuite pot adăuga?

Amenințări

1. Ce mă împiedică să mă dezvolt?
2. În ce fel sunt vulnerabil?

În ce domenii se mai folosește analiza SWOT?

În timp ce mulți specialiști din diferite industrii și organizații pot utiliza analiza SWOT pentru analiza companiei și întocmirea unui plan strategic, acest instrument analitic poate ajuta departamentele de HR să îmbunătățească interacțiunea angajaților cu organizația pentru a înțelege mai bine ideile și opiniile. Acest proces poate ajuta profesioniștii să dezvolte planuri de angajare pentru a atinge obiectivele de afaceri pe termen scurt, cum ar fi angajați motivați și entuziaști. Efectuarea unei analize SWOT poate ajuta, de asemenea, departamentul de HR să atingă obiective pe termen lung, inclusiv îmbunătățirea reputației organizației pe piață ca angajator de încredere.